Măsurarea tensiunii arteriale reprezintă o metodă simplă și foarte utilă în managementul prevenției cardiovasculare, al diagnosticului hipertensiunii arteriale, precum și în urmărirea conduitei terapeutice. Tensiunea arterială are două componente în măsurare, tensiunea arterială sistolică ce reflectă presiunea sângelui la acțiunea funcției de pompă a inimii, precum și tensiunea arterială diastolică ce reflectă în fapt rezistența pe care o întâmpină fluxul sangvin la trecerea prin vasele circulante. Presiunea se măsoară în mmHg (milimetri coloană de mercur).

Există numeroase societăți medicale de prestigiu (de exemplu Societatea Europeana de Hipertensiune - ESH, Societatea Americana de Hipertensiune - ASH) care poartă discuții, ajung la diferite consensuri privind valorile considerate normale ale tensiunii arteriale. În general, se consideră o valoare a tensiunii arteriale normală, mai mic sau egal cu 135/85 mm Hg. Peste această valoare începe discuția privind diferite stadii de hipertensiune. În general, o valoare înregistrată mai mică de 90/60 mmHg, este considerata hipotensiune arterială.

Se discută intens și mult mai mult despre hipertensiune arterială decât despre hipotensiune arterială, deoarece aceasta din urmă poate fi ușor corectată, nu prezintă riscuri mari pentru starea de sănătate. La polul opus, hipertensiunea arterială reprezintă o condiție patologică, este mai greu corectabilă, necesită atenție deosebită atât în stilul de viața (igieno dietetic), cât și în atitudinea terapeutică și reprezintă în sine un factor de risc major cardiovascular (în prevenția evenimentelor cardiace majore, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral).

Principalele simptome ale hipertensiunii arteriale pot fi cefaleea (durerile de cap), vertijul (amețelile), tinitus (zgomotul în urechi), dureri retrosternale, epistaxis (sângerările nazale), sau, foarte important, pot să nu existe nici unul din aceste simptome. Pe lângă acestea, hipertensiunea arteriala poate fi însoțită de ateroscleroza (blocarea vaselor de sânge), cardiopatia ischemică, insuficiența renală, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (de patru ori mai frecvent la hipertensivi).

Există o stadializare a hipertensiunii arteriale (stadii de la I la IV), cu includerea în clasificare a factorilor de risc asociați (de exemplu risc asociat mic, mediu, mare).

În procedura de diagnosticare a hipertensiunii arteriale intră: anamneza, examenul clinic general, investigații paraclinice (analize de laborator uzuale și specifice), înregistrarea electrocardiografică (ECG), ecocardiografia, monitorizarea pe 24h (Holter) a tensiunii arteriale, monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale etc.

În ultima perioadă se pune mare accent pe monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA). Aceasta metodă reprezintă măsurarea tensiunii arteriale de către pacient, în confortul sau domestic (acasă), pe o perioadă de timp limitată, la anumite intervale orare, cu un aparat de măsurare omologat, cu notarea exacta a valorilor înregistrate (în agenda electronică sau în scris). Aceasta reprezintă o metoda de investigare mult mai agreată de către pacienți (se evita contactul repetat cu medicul, asistentul medical, cabinetul medical și implicit apariția „hipertensiunii de halat alb”), nu presupune studii medicale avansate, ci doar o instruire corectă și clară a pacienților și, de asemenea, nu există presiunea timpului (se pot face mai multe determinări, la mai multe intervale orare).

Finalitatea acestei monitorizări ambulatorii a tensiunii arteriale este întocmirea unui raport (agendă sau plan de determinări) cu valorile înregistrate, care ulterior este prezentat medicului specialist (medic de familie, medic internist, medic cardiolog etc), acesta urmând să decidă atitudinea terapeutica viitoare.

Toate aceste proceduri diagnostice au drept scop: stabilirea valorilor tensiunii arteriale, identificarea posibilelor cauze secundare de hipertensiune, precum și evaluarea riscului cardiovascular global prin identificarea altor factori de risc, a afectării organelor țintă și a comorbidităţilor.

Hipotensiunea arterială se poate manifesta prin vertij (amețeli), tulburări de echilibru, transpirație, senzație de leșin sau chiar leșinul. În general, categoriile cele mai afectate de hipotensiune sunt persoanele slabe, persoanele ce consumă cantități mici de apă. Persoanele cu hipotensiune au un risc mai mic sau chiar zero de a dezvolta boli cardiovasculare sau de rinichi.

Nu există diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește valorile normale ale tensiunii arteriale, însă pot apărea modificări în funcție de vârstă, de greutatea persoanei.

Pentru a menține o tensiune arterială normală este necesar un stil de viată sănătos, o dieta sănătoasă, mișcare fizică zilnică, respectarea orelor de somn în funcție de vârsta și menținerea unei greutăți corporale normale, evitarea epuizării mentale, a stres-ului.

Valorile normale, precum și cele limită care determină un diagnostic clar, precum și stabilirea unui tratament medicamentos, alături de recomandări pentru stilul de viața, sunt determinate mult mai corect prin monitorizare ambulatorie.

Prevenția este primul pas spre sănătate! Alege pachetul medical care este cel mai potrivit pentru tine și familia ta! RODOCTOR MEDICAL CENTER, aliatul sănătății dumneavoastră, vă pune la dispoziție pachete medicale de calitate la prețuri avantajoase.

RODOCTOR MEDICAL CENTER vă oferă servicii medicale de specialitate, prin efectuarea examenului clinic complet, efectuarea investigațiilor de bază, interpretarea rezultatelor de laborator și paraclinice, efectuare electrocardiogramă (EKG) și ecografie generală cu interpretare.