Ulcerul gastric si duodenal sunt afectiuni frecvent intalnite, care se caracterizeaza prin prezenta uneia sau mai multor ulceratii circumscrise, care se localizeaza la nivelul mucoasei gastrice (ulcerul gastric) sau mucoasei duodenale (ulcerul duodenal) sau la nivelul ambelor. Se caracterizeaza printr-un sindrom clinic cu o evolutie acuta sau cronica, in pusee, in care fazele evolutive alterneaza cu cele de acalmie.

Ulcerul poate avea dimensiuni de la cativa milimetri la cativa centimetri. Ulcerul se deosebeste de eroziune prin adancimea penetratiei; eroziunea este mai superficiala si nu ajunge la musculara mucoasei.

Simptomele celor doua tipuri de ulcer sunt asemanatoare, cu exceptia durerii. In ulcerul gastric, durerea apare la scurt timp dupa masa, cand stomacul e inca plin. In ulcerul duodenal, durerea se manifesta la cateva ore dupa masa, cand stomacul e deja golit, motiv pentru care poate da neplaceri si noaptea. Ulcerele fara durere, cunoscute sub denumirea de ulcere silentioase, frecvente in cazul varstinicilor, diabeticilor, al celor ce iau multe antiinflamatoare nesteroidiene, nu prezinta niciun fel de simptome inainte sa apara complicatiile, mai frecvente in cazul ulcerului gastric decat in cel duodenal, printre care hemoragia si perforatia.

Ulcerul se manifesta prin dureri sub forma de arsuri, crampe, torsiuni ori eroziuni in partea de sus a abdomenului (in capul pieptului) si a ombilicului.

Ulcerul gastroduodenal sau ulcerul duodenal este favorizat de secretia gastrica crescuta de acid clorhidric, hipergastrinemie (nivel excesiv de gastrina in sange din cauza unei hipersecretii de gastrina, hormon secretat de antrul gastric), infectie locala cu un germene, Helicobacter pylori, ereditate, tabagism, stres fizic sau psihic, medicamente din clasa antiinflamatoarelor steroidiene sau nesteroidiene (aspirina, corticosteroizi) etc.

Cauza ulcerului duodenal este legata in principal de prezenta unui germene, abuzul de antiinflamatoare nestroidiene AINS (cum ar fi Aspirina), de factori alimentari (abuzul de alcool, cafea etc.), stres (poate creste sansele de a dezvolta un ulcer), secretii excesive de acid gastric, si mai rar de o hipersecreție de gastrina (sindromul Zollinger-Ellison, in aceasta afectiune stomacul secreta in exces acid clorhidric, care afecteaza mucoasa gastrica).

Infectia cu Helicobacter Pylori (H. pylori) se produce pe cale fecal-orala sau poate oral-orala, iar ea se produce foarte precoce, sursa de infectie in tarile subdezvoltate fiind apa. Desi majoritatea oamenilor sunt infectati cu H. pylori, doar cativa vor face boala ulceroasa peptica. Ulcerul cauzat de bacteria H. pylori are consecințe grave, iar antibioticele folosite in mod normal pentru a scapa de aceasta bacterie pot provoca reactii adverse si chiar rezistența acestora la tratament.

Majoritatea ulcerelor care nu sunt cauzate de H. pylori sunt date de AINS.

Ulcerul gastric este de trei ori mai putin frecvent decat ulcerul duodenal. El este legat mai ales de o fragilitate a mucoasei gastrice (urmare a unor agresiuni indeosebi medicamentoase). Specialistii atrag atentia ca alimentele "imbogatite" cu E-uri provoaca tot mai multe gastrite, a caror evolutie se poate indrepta spre ulcer, daca pacientii nu iau nicio masura de corectare a stilului de viata.

Ulcerul duodenal nu degenerează, insa ulcerul gastric predispune la cancer de stomac sau, in anumite situatii, un neoplasm gastric se manifesta exact sub forma unui ulcer gastric.

Diagnosticul ulcerului se realizeazacel mai sigur prin endoscopie digestiva superioara, care permite de asemenea si prelevarea de biopsii pentru a pune in valoare (sau nu) prezenta Helicobacter pylori. Totodata, endoscopia permite biopsia in cazul ulcerului gastric, care va preciza caracterul benign sau malign al nisei ulceroase. Evaluarea inchiderii (vindecarii) unui ulcer se face tot prin endoscopie, prin demonstrarea cicatricei. Diagnosticul endoscopic al unui ulcer gastric trebuie sa stabileasca criteriul de benignitate - malignitate si sa preleveze biopsii care ulterior, prin examenul anatomopatologic, va transa diagnosticul de certitudine.

Ulcerul se trateaza prin urmarea unui regim dietetic de crutare gastrica, tratament medicamentos (inhibitori de pompa de protoni, medicamente anti receptori H2, protectoare ale mucoasei), eliminarea factorilor favorizanţi prin oprirea administrării de medicamente gastrotoxice, a tutunului etc. De mentionat in cazul infectiei cu Helicobacter pylori este faptul ca tratamentul este unul specific, antibiotic, dupa scheme specifice standardizate si evaluate in studii clinice. Daca in urma tratamentului nu se ameliorează simptomele,ba chiar se agraveaza si apar complicatii severe, se poate ajunge chiar si la intervenţia chirurgicala.

Complicaţiile ulcerului: hemoragia digestiva superioara (sangerare masiva manifestata prin varsaturi hemoragice sau in « zat de cafea », scaun melenic, negru), perforatia, care poate duce la peritonita severa, stenoza pilorica ce reprezinta o ingustare a sfincterului situat intre stomac si duoden si care poate cauza varsaturi bruste importante.

Foarte important in preventia aparitiei ulcerelor duodenale, gastrice sunt factorii ce tin de stilul de viata, dieta sanatoasa, echilibrata, evitarea alimentelor procesate, a bauturilor acidulate si alcoolice in exces, igiena corespunzatoare, precum si a automedicatiei, mai ales in cazul medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene si steroidiene.