Bolile cardiovasculare sunt afectiuni cronice, fara semne si simptome vizibile pana in stadii avansate ale bolii sau instalarea complicatiilor, si constituie una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Aparitia si consecintele bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin diagnostic timpuriu, controale periodice la medic sau consiliere privind organizarea stilului de viata.

Tipuri de boli cardiovasculare:

• Bolile coronariene reprezinta cea mai comuna forma de boli cardiace, existand o circulatie inadecvata a sangelui care alimentează muschiul inimii prin acumularea de placi de aterom in peretii arterelor care alimenteaza miocardul (arterele coronare). Boala apare cand arterele care trimit sange la inima se ingroasa sau se rigidizeaza, fenomen cunoscut sub numele de ateroscleroza.

• Cardiomiopatia inseamna literal "boala a muschiului inimii" (cardio = inima, myo= muschi, patie= boala) si este o boala progresiva care se caracterizeaza prin modificarea structurii inimii. Afecteaza activitatea normala a inimii si limiteaza abilitatea acesteia de a pompa sange eficient. Oamenii cu cardiomiopatie sunt expusi de multe ori riscului aritmiei si/sau mortii cardiace subite.

• Bolile valvulare apar cand valvele cardiace nu se deschid corespunzator, nepermitand un flux normal de sange, sau cand nu se inchid corespunzator si permit pierderi de sange, numindu-se insuficiente valvulare sau regurgitari. Valvele cardiace sunt structuri asemănătoare unor “supape” ce permit curgerea sangelui in interiorul inimii unidirecțional. Inima umana are patru valve: mitrala, aortica, tricuspida si pulmonara. Există mai multe tipuri de boli valvulare cardiace: stenoza valvulara si insuficienta valvulara. Atat insuficientele cat si stenozele valvulare pot avea diferite grade de severitate, de la usoare la severe, ceea ce se reflecta in simptomatologia pacientului, in tratamentul necesar (medicamentos sau chirurgical) si in evolutia ulterioara.

• Aritmia este caracterizata de ritmul anormal al inimii. Inima poate functiona prea lent, prea rapid sau neregulat. De exemplu, aritmiile se pot resimti diferit: daca inima bate rapid si regulat este vorba de tahicardie, daca e o bataie care vine mai repede (in general foarte puternica si resimtita la baza gatului, urmata de o pauza) este vorba de extrasistole, iar daca este un ritm complet haotic, neregulat si foarte rapid este vorba de fibrilatie atriala. La adulti , fecventa cardiaca normala este de 60-90 de batai pe minut, iar la copii poate ajunge la 120-130 de batai pe minut.

Alte boli cardiovasculare: boli cardiace ischemice, boli cardiace inflamatorii, anevrismul si disectie de aorta, etc.

Printre complicatiile redutabile ale acestora amintim de boala cerebrala vasculara (accidentul vascular cerebral), bolile renale (nefropatii hipertensive ce pot duce la insuficiente renale cronice), retinopatii hipertensive, arteriopatiile periferice etc.

In mod ideal, toti adultii ar trebui evaluati periodic in ceea ce priveste riscul cardiovascular, fiind obligatoriu ca aceasta evaluare sa fie facuta atunci cand sunt cunoscuti deja factori de risc, precum:

• hipertensiunea;

• diabetul zaharat;

• fumatul;

• valori mari ale colesterolului;

• sedentarismul;

• dietă nesanatoasa;

• alcool;

• supraponderalitatea/obezitatea;

• cand există un istoric familial de boala cardiovasculara prematura;

• cand exista simptome sugestive de boala cardiaca etc.

Foarte important este controlul tensiunii arteriale, preferabil de efectuat, chiar in absenta oricarei manifestări de boala.

Principalele metode de evaluare a riscului unei boli cardiovasculare includ, pe scurt:

• Examinarea clinica a pacientului, inclusiv anamneza cu antecedentele heredocolaterale (din familie);

• Masurarea tensiunii arteriale la ambele brate, atat in clino, cat si in ortostatism;

• Analizele sangvine, in special lipidograma, acid uric, glicemie;

• testul EKG;

• Masurarea indexului glezna/brat;

• Ecografia inimii (ecocardiografie);

• Ecografie carotidiana Doppler

• Test EKG de efort;

• Monitorizare ambulatorie/ 24h a tensiunii arteriale sau EKG.

In anumite situatii se poate ajunge la efectuarea coronarografiei/ arteriografiei pentru anumite segmente afectate si de studiat (de ex. artere carotide).